Despre viaţă

Draga cititorule,

Fiind o persoană de regulă politicoasă, atentă şi foarte amabilă, vei crede poate că bunul-simţ, respectul pentru ceilalţi şi o atitudine prietenoasă sunt de ajuns pentru a te scoate la liman dintre capcanele lumii in care traiesti.

Inteligenţa şi bunul-simţ NU îţi sunt de ajuns pentru a face faţă cu succes oricărei situaţii şi nu garantează că nu vei trece prin situaţii jenante. Aici intervin regulile de etichetă, iar cunoaşterea lor este vitală. Cunoaşterea lor nu se moşteneşte şi nu este ceva instinctiv. Ele trebuie învăţate.

   Cu  totii dispunem de o harta a mintii, formata in perioada educatiei noastre (contruita prin asocieri de idei si emotii), cu ajutorul careia ne raportam la situatiile aparute (teritoriul fiind viata si situatiile in sine).
Conditia de reusita in acest proces este dorinta de a face o transformare reala, constientizarea faptului ca fara implicare personala, nimic nu se va produce de la sine, sinceritatea, multa flexibilitate si vointa de a extrage maximum de efecte.

 Stim ca mintea creeaza experienta de viata si modul in care ne raportam, respectiv reactionam prin intermediul asocierilor. Neuronii, axonii si sinapsele ce dau nastere paternurilor de gandire, fac parte din ciorba perceptiilor noastre despre lume. Asocierea informatiilor primare dobandite in stadiile invatarii, ne construieste caramida cu caramida, viziunea despre viata si despre cum ar trebui sa fie ea.

   Cu alte cuvinte, daca vrem ca viata sa prinda alte culori (mai aproape de ceea ce vrem cu adevarat), apare necesar sa modificam in launtrul nostru, cauza neajunsurilor( schimbarea viziunii orientate catre necazuri cu perspectiva orientata catre rezultate dezirabile). Este exact ce-si propune aceasta metoda pentru tine (impreuna cu tine)!



*Dacă trăiesc în critică şi cicăleală, copiii învaţă să condamne;
*Dacă trăiesc în ostilitate, copiii învaţă să fie agresivi;
*Dacă trăiesc în teamă, copiii învaţă să fie anxioşi;
*Dacă trăiesc înconjuraţi de milă, copiii învaţă autocompătimirea;
*Dacă trăiesc înconjuraţi de ridicol, copiii învaţă să fie timizi;
*Dacă trăiesc în gelozie, copiii învaţă să simtă invidia;
*Dacă trăiesc în ruşine, copiii învaţă să se simtă vinovaţi;
*Dacă trăiesc în încurajare, copiii învaţă să fie încrezători;
*Dacă trăiesc în toleranţă, copiii învaţă răbdarea;
*Dacă trăiesc în laudă, copiii învaţă preţuirea;
*Dacă trăiesc în acceptare, copiii învaţă să iubească;
*Dacă trăiesc în aprobare, copiii învaţă să se placă pe sine;
*Dacă trăiesc înconjuraţi de recunoaştere, copiii învaţă că e bine să ai un ţel;
*Dacă trăiesc împărţind cu ceilalţi, copiii învaţă să fie generoşi;
*Dacă trăiesc în onestitate, copiii învaţă respectul pentru adevăr;
*Dacă trăiesc în corectitudine, copiii învaţă să fie drepţi;
*Dacă trăiesc în siguranţă, copiii învaţă să aibă încredere în ei şi în ceilalţi;
*Dacă trăiesc în prietenie, copiii învaţă că este plăcut să trăieşti pe lume.
                

              „Copiii învaţă ceea ce trăiesc” Dorothy Law Nolte.


Psihologie - De ce sufera mai mult oamenii buni…

     Deseori vedem oameni cu suflet bun, oameni generosi, oameni ce nu doresc raul nimanui, ci doar un pic de fericire proprie, traind in suferinta, in tristete si multe piedici par a se ridica nemiloase in calea lor. 

     Nu voi discuta aici despre ce inseamna „bun” si „rau”, nici despre existenta binelui si a raului pe aceasta planeta... Nu intru in teoriile despre pacat, karma sau experienta vietii pur si simplu, ci am sa ma refer doar la motivele pentru care deseori pentru cei buni lucruile nu par a merge prea bine, implinirea in cazul lor nefiind ceva simplu si usor. 

Cu siguranta draga cititorule intelegi ce vreau sa spun... Si daca intelegi ti-ai pus si tu macar o data aceasta intrebare: de ce cei „rai” par a cistiga mai usor? 

    Nu voi discuta nici despre castigul efemer si fals uneori, nici despre faptul ca orice fapta are efectul ei, nici despre plati si rasplati, nici despre ingeri si demoni... ori despre vraji, ori vieti anterioare, ori... poate despre inexistenta lor. Ci doar despre oamenii buni. 

Iata cateva motive pentru care oamenii buni, sufera mai rau. Cu siguranta mai sunt si altele... 

SENSIBILITATEA – ei au in general un nivel de sensibilitate sufleteasca mai mare. Simt mai mult, si sunt mai empatici – deci se pot pune in locul altei persoane intelegand-o din punct de vedere afectiv – fapt care constituie un plus. 

Insa aceasta sensibiliatate si empatie in anumite conditii poate constitui un minus.

Nedorind sa-i faca pe ceilalti sa sufere prefera sa sufere ei, chiar si cand este evident ca dreptatea si adevarul sunt de partea lor. Astfel ei se ranesc pe ei insisi prin „vorbe nespuse”, prin „cedari” si fiind oameni e imposibil sa nu sufere. Emotiile negative nefiind eliminate in mod firesc prin comunicare pot duce la blocaje energetice, la depresii sau haos in destin. 

In plus oameni buni se tem sa spuna NU, se jeneaza, chiar daca fiinta lor asta spune – tot din motive de senibilitate. Si astfel ajung in situatii nedorite si deseori nemeritate. Pentru ca nu si-au ascultat VOCEA INTERIOARA. 

AGRESIVITATEA – toti oamenii sunt inzestrati de Creator cu o agresivitate naturala, necesara in primul rand pentru autoaparare atat fizica cat si psihica. Aceasta agresivitate la nivel energetic este de fapt o forta vitala necesara vietii, care in trecut folosea la vanatoare si autoaparare. In prezent folosita adecvat se transforma in asertivitate – puterea de a fi tu insuti in orice situatie si de a spune lucrurilor pe nume - iar sublimata in mod constient se poate transforma in forta spirituala, forta de determina mersul lucrurile – desigur, o arma cu doua taisuri... 

Deseori oamenii buni isi tin agresivitatea in frau, o reprima din start considerand-o ceva rau, iar tot acest potential energetic natural este tinul astfel in rezerva, blocat. Ei aleg pacea si armonia, si acest fapt este un plus, insa uneori avem nevoie si de agresivitate fie pentru a ne apara, fie pentru a spune lucrurilor pe nume, fie pur si simplu pentru afirmare, adica pentru a fi asertiv. 

Oamenii buni ar trebui sa stie ca agresivitatea nu trebuie folosita pentru distrugerea altor fiinte, dar uneori folosirea ei este ceva necesar pe acest pamant, atat pentru aparare, cat si pentru afirmare, altfel campul nostru energetic poate fi afectat. Raspunsul nerostit, vorbele nespuse, se deruleaza de cele mai multe ori autoamat in gand, ducand la blocaje energetice, boala sau intamplari neplacute. 

CONSTIINTA – gradul de constiinta mai inalt duce la o moralitate mai inalta. Un om cu o moralitate inalta respecta atat legile spirituale, cat si legile juridice si morale, lucru ce constituie un plus. Insa noi oamenii, avem tendita naturala - mai ales cand nu avem prea multa experienta de viata - de a vedea lumea prin filtrele proprii, adica de a crede ca si ceilalti gadesc si actioneaza ca si noi, fapt care deseori poate duce la erori. 

In lipsa experintei de viata, oamenii buni, manifesta deseori o inocenta si o naivitate tipica copiilor. Ei pur si simplu nu-si pot imagina strategiile celor cu o moralitate dubioasa si cu un grad de constiinta limitat, nici nu pot intelege si prevedea modul acestora de a actiona, fapt care duce la situatii in care ei sunt luati prin surprindere, pacaliti, inselati, si raniti de faptele semenilor lor. Intr-un cuvant ei nu-si imagineaza raul si se trezesc pusi situatii neplacute. Totusi cei lipsiti de moralitate trebuie facuti constienti de faptele lor, pentru ca deseori ei... in lumea umbrelor in care traiesc au nevoie de o raza de lumina si de o lectie de viata pentru a putea urca pe scara constiintei spre adevar. Ce adevar? Adevarul obiectiv, divin, cel in care nici o fiinta nu trebuie sa faca rau alteia, nici o fiinta nu trebuie sa raneasca intentionat alta fiinta, ori sa rapeasca un drept al unui semen al sau. 

DUMNEZEU – deseori oamenii buni nu stiu sa si-L ia aliat pe Dumnezeu. Nu au incredere in sine si in dreptatea lor, sunt dezorietati si invatati sa-si tot incalce drepturile la bucurie si viata, in plus se tot simt vinovati. Cedeaza deseori in defavoarea celorlalti, simtindu-se vinovati pentru ca isi doresc fericirea. Iar vinovatia lucreaza - daca te crezi vinovat atunci esti - si chiar de ai gresit daca nu stii sa-ti ceri iertare atunci traiesti cu frica, deseori o frica nejustificata. 

Nu, dragi oameni buni, e bine sa stiti ca fericirea este ceva firesc. Orice om are dreptul sa o cunoasca. Deci nu va mai invinovatiti pentru tot, nici pentru un zambet, nici pentru o floare ce v-ati facut-o singuri cadou de la un chiosc de pe strada. Uneori oamenii buni interpreteaza gresit dogmele religioase si de cele mai multe ori in necunostinta de cauza - ei judecand doar din auzite – dogme care in opinia mea nu sunt nicidecum in defavoarea fericirii umane, insa... anumiti oameni vad pacatul in tot. 

Oamenii buni deseori nu stiu sa apeleze la divinitate prin rugaciune, nu isi imagineaza ca oricum Dumnezeu stie tot, ca ii pot vorbi sincer precum celui mai bun prieten si ca de fapt Dumnezeu e intotdeauna prietenul nostru sincer, al tuturor, ce-L iubesc si apeleaza la bunatatea si puterea Sa miraculoasa. 

EMOTIILE – in fond totul se rezuma la emotii. Exista, spun psihologii gestaltisi patru tipuri de emotii ce ne pun in contact cu Sinele – centrul fiintei – aceste emotii sunt: 

- furia 

- regretul profund 

- bucuria exuberanta 

- orgasmul – (daca acesta poate fi considerat o emotie! , el fiind mai degraba o stare). 

La care eu adaug in mod obligatoriu: 

- IUBIREA – cea mai profunda emotie, cand e traita din toata fiinta, ne pune in legatura cu divinitatea din noi. 

Exista doau tipuri de emotii – spun tot gestalitistii - ce blocheaza manifestarea primelor, ba mai mult rup legatura cu Sinele: 

- frica de pedeapsa; 

- vinovatia – din care decurge in mod firesc prima, adica frica. 

As mai adauga aici, frica de necunoscut, frica de viitor si necredinta in faptul ca Dumnezeu este BUN si NE IUBESTE asa cum suntem si ne iarta de orice fapte daca ii cerem iertare – fie ca le numim in mod religios „pacate”, fie ca le numim greseli karmice, sau pur si simplu rautati, ori imoralitate. 

Cum bine stim, Dumnezeu nu este deloc strain de alcatuirea fiintei umane, EL ne-a dat liberul arbitru pentru a experimenta, pentru a gresi si invata din greseala, ne-a dat puterea constiintei pentru a intelege si a urca treptele scarii spre salasul Luminii si al indumnezeirii umane, ce ne desparte de suferinta. 

Oamenii buni ar trebui sa stie ca FERICIREA este de asemenea UN DAR, dat de divinitate omului creat sa vietuiasca pe Pamant. El ne-a dat florile in mii de culori, cerul albastru si verdele pur al ierbii pentru a ne bucura, El ne-a dat sensibilitatea, agresivitatea, constiinta si indumnezeirea pentru a NE INTELEGE PE NOI INSINE SI PE CEILALTI dar si pentru a LUPTA. Pentru ca viata este o lupta, si orice lupta ne intareste spiritul si ne apropie de sinele nostru adevart, de divin. 

DISPERAREA este cum bine spun dogmele bisercesti – „un pacat”, sau altfel spus o dezertare de la lupta cu viata, de la credinta in bine si in puterea iubirii si a divinitatii. 

EL ne-a dat IUBIREA, emotie ce trebuie s-o cunoasca orice fiinta umana pentru a evolua. Insa iubirea pe linga placere si bucurie este si lectie, o lectie de care omul nu trebuie sa se teama. Iubirea este LECTIA ECHILIBRULUI dintre libertate si datorie, dintre zambet si lacrima, dintre sacrificiu si iubirea de sine, dintre iubirea de sine si iubirea de ceilalti. 

Din iubire un om are datoria de a invata un alt om despre viata, din iubire un om are dreptul sa spuna adevarul celui ce l-a ranit si sa-si apere fericirea sa, din iubire suntem datori a arata calea spre Lumina celor aflati inca in intuneric, iar asta presupune uneori un adevar care doare. 

Insa tot din iubire avem si datoria... de a da celorlalti libertatea de a urma calea sau nu - deci de a nu judeca - pentru ca liberul arbitru este un dar divin si in fond... fiecare fiinta are drumul sau, calea sa, si propria sa carare ce urca spre SINELE sau cel mai inalt, DIVINITATEA din Sine, divinitate ce se va uni intr-o zi cu Dumnezeul Intreg din care a plecat. 

Si bine si rau, depinde ce alegem.
***Cand esti dezamagit inima ta este plina de tristete, sufletul tau plin de amaraciune,si nu ajunge zambetul pe buzele tale, Iti doresc FERICIRE !

***Cand disperearea bate la usa ta, si va fi greu sa te mentii calm, cand va fi greu sa-i suporti pe ceilalti si vei avea impresia ca te scufunzi in propriile temeri, iti doresc RABDARE !

***Cand esti singur, cand iti lipseste dragostea,cand inima este dispusa sa iubeasca, iti doresc IUBIRE !
***Cand esti confuz si nu poti sa crezi in nimic, cand vezi ca ceea ce vrei si speri e imposibil de atins,iti doresc CREDINTA  !

***Cand esti trist si durerea din inima iti umbreste chipul, cand de atata plans ochii tai se inchid la lucrurile frumoase ale vietii, iti doresc BUCURIE !

***Cand esti agitat si emotionat, cu un spirit nelinistit  si noaptea iti este imposibil sa adormi, iti doresc PACE !

***Cand boala bate la usa ta, si corpul tau este slabit, cand doresti plinatatea vietii, iti doresc SANATATE !
***Cand simti ca fericirea ti-a intors spatele, cand iubirea pare sa fie doar o amintire, ingropata in trecut, cand tradarea si disperearea iti ia dorinta de a simtii focul iubirii  in viata ta, iti doresc o noua OCAZIE !

Iar cand ti-ai recuperat FERICIREA si RABDAREA,

Cand DRAGOSTEA este cu tine,

     Si CREDINTA este motorul existentei tale,
         Cand ai suficienta BUCURIE, PACE si SANATATE,
             Si viata iti ofera NOI OCAZII,

***Nu uita ca toate aceste binecuvatari sunt un dar de la Dumnezeu, si ca cel mai potrivit mod de ai multumi este sa-l imparti cu altii. Dumnezeu ne-a lasat totul !

***Si bine si rau, depinde ce alegem !

Daca vom alege sa facem rau, raul il vom primii !

Daca alegem sa facem bine, binele il vom primii !

Cand ?    Este doar o chestiune de timp !

 Fii FERICIT / A ! 

Este o nebunie sa...
...urasti toti trandafirii, doar ca te-ai intepat intr-un spin, sa renunti la visurile tale doar pentru ca unul nu ti s-a implinit, sa iti pierzi credinta in preoti, doar pentru ca unul nu ti-a raspuns la o intrebare, sa renunti la eforturile tale, doar pentru ca nu ai reusit sa rezolvi ceva, sa-ti condamni toti prietenii, doar pentru ca unul te-a tradat, sa nu crezi in dragoste, doar pentru ca cineva te-a tradat sau nu te-a iubit, sa renunti la sansele tale de a fi fericit, doar pentru ca nu ai reusit din prima incercare... Sper ca inaintand in viata sa nu cedezi nebuniei! Reaminteste-ti intodeauna ca o alta sansa poate sa apara, un alt prieten, o noua iubire, o forta reinnoita...

 Fii perseverent si cauta fericirea in fiecare zi!

Eu cred ca...

Stai jos.

Relaxează-te...

Citeşte rândurile astea fără grabă !

Un certificat de naştere dovedeşte că m-am născut,

un certificat de deces dovedeşte că am murit,

nişte imagini dovedesc că am trăit

Eu cred că…

numai faptul că două persoane se contrazic

nu dovedeşte că nu se iubesc

iar numai faptul ca nu se contrazic

nu dovedeşte ca se iubesc.

Eu cred că… 

nu trebuie să ne schimbam prietenii

dacă întelegem că prietenii se schimbă.

Eu cred că…

indiferent cât de bun este un prieten,

el tot te va răni din când în când,

iar tu trebuie să-ţi ierţi prietenii pentru asta. 

Şi eu, fără voie, pot răni chiar şi pe cei mai dragi

şi ei trebuie să ierte.

Eu cred că…

o adevarată prietenie continuă sa crească 

chiar şi la distanţele cele mai mari.

Eu cred că…

imi ia foarte mult timp

să devin persoana care aş vrea sa fiu.

Eu cred că…

poţi merge în continuare,

mult timp după ce ai crezut că nu mai poţi.

Eu cred că…

suntem responsabili de ceea ce facem 

indiferent de ceea ce simţim.

Eu cred...

că prietenul meu şi cu mine  putem face orice sau nimic şi totuşi să ne distrăm de minune.

Eu cred că…

uneori, oamenii de la care te aşteptai să te lovească

atunci când ai căzut,

vor fi aceia care te vor ajuta să te ridici.

Eu cred că...

maturitatea are mai mult de a face

cu genurile de experienţe pe care le-ai încercat

decât cu câte aniversari ai sărbătorit.

Eu cred că…

nu întotdeauna este suficient

să fii iertat de ceilalţi.

Trebuie sa înveţi să ierţi pe alţii şi să te ierţi şi pe tine însuţi .

Eu cred că…  trecutul nostru şi cicumstanţele

poate că au influenţat cine suntem acum

dar numai noi purtăm răspunderea pentru cine vom deveni.

Eu cred că…

şi atunci când crezi că numai ai nimic de dat

când un prieten te cheama în ajutor

vei găsi in tine forţa să-l susţii.

Eu cred că…

diplomele atârnate pe perete

nu te transformă automat intr-o fiinţă umană decentă.

Eu cred că...

ar trebui să trimiţi gândurile astea

la oamenii în care crezi, eu tocmai am facut-o !

Spiritualitatea înseamnă trezire. Cei mai mulţi oameni, chiar dacă ei nu o ştiu, sunt adormiţi. S-au născut adormiţi, trăiesc adormiţi, se căsătoresc in somn, fac copii in somn şi mor in somn, fără să se mai trezească vreodată. Ei nu inţeleg farmecul şi frumuseţea acestui lucru pe care îl numim existenţa umană.

Am început prin a spune că oamenii sunt adormiţi, morţi. Oameni morţi care conduc guverne, oameni morţi care conduc mari firme, oameni morţi care-i educă pe alţii… Revino la viaţa! Citeşte mult ! Învaţă ! Rugăciunea şi mersul la biserică trebuie să te ajute să te trezeşti la viaţă, altfel sunt inutile….

Dragostea naşte dragoste şi ura naşte ură. Suntem totdeauna plătiţi cu aceeaşi monedă. Aceasta este o lege absolută. Reţineţi că trebuie să daţi ceea ce doriţi să primiţi. Să nu speraţi să obţineţi iasomie in schimbul mărăcinilor oferiţi de voi.



O picatura despre cunoasterea de sine...

  Fiinţa umană geme in bezna. O văd ca pe o locuinţă in care nu mai străluceşte nici cea mai mică lumină, ca o casă pierdută in ceaţă. Ceva s-a stins in ea. Totuşi focul poate renaşte din cenuşă. Precum un vapor pierdut, omul şi-a pierdut destinaţia şi nu mai ştie ce să facă. Totuşi cunoaşterea, sufocată, poate fi reanimată in sufletul său. 

  Nu trebuie să disperaţi. Cu cat noaptea este mai profundă, zorii sunt mai aproape. Lumea va cunoaşte o renaştere spirituală, un nou tip de om se va dezvolta, iar noi asistăm acum la renaşterea lui.Această renaştere spirituală nu se va produce decat prin noi inşine. Nimeni nu mai poate sta deoparte, căci trebuie să ne renaştem prin noi inşine, renaşterea trebuie să se producă in fiecare din noi.

     Soarele inimii nu va răsări decat dacă ne umplem de lumină şi această responsabilitate ne revine nouă inşine. Suntem cu toţii elementele edificiului de maine, suntem razele astrului care se va manifesta. Fiecare om este un creator. Dar a vorbi despre viitor este o greşeală. Prezentul este acela care trebuie reânviat, iar ceea ce trebuie să readucem la viaţă este propria noastră fiinţă. Cum să creem o umanitate, dacă nu ieşim mai intai din starea noastră nesigură? Individul este baza societăţii, prin el se operează orice evoluţie şi orice revoluţie. Iată de ce vă lansez o chemare. 

       Treziţi-vă vă rog. De ce nu indrăzniţi să mărturisiţi că viaţa voastră este monotonă, absurdă, plictisitoare, nu mai are savoare şi aceasta nu este de mirare. Orice bucurie profundă este interzisă inimii destabilizate şi ingrijorate.

       De unde vine acest sentiment al efemerului şi al tristeţii, in timp ce viaţa este o sursă infinită de plenitudine? Sunteţi pierduţi, dezorientaţi. A vegeta, a exista fizic şiatata tot nu inseamnă a trăi, ci a aştepta moartea. Cum să te mai simţi atunci in largul tău? Cum să te mai bucuri de existenţă? Repet – este posibil să scăpaţi de coşmarul pe care il luaţi drept realitate. Drumul este aici, in faţa voastră, el nu s-a şters niciodată. El duce de la opacitate la lumină, el este etern. Voi sunteţi aceia care ii intoarceţi spatele. Acest drum se numeşte dharma, religia autentică. El este focul care reânvie vatra, farul din varful stancii agresate de furtună. Mahavira, maestru jain, a spus că adevărata religie este ancora, destinul, refugiul, singura scăpare, oaza omului prins in zbuciumul lumii, al bolii şi al morţii.

    Trăiţi nostalgia unei vieţi debordante de bucurie şi de dragoste? Aspiraţi la adevărul care conferă imortalitate? Atunci veniţi, acceptaţi-mi invitaţia. Nu este un mare secret – este suficient să deschideţi ochii. Veţi descoperi un univers nebănuit. Deschideţi ochii, treziţi-vă, priviţi, atata doar. Nimic nu este distrus in om cu adevărat.; el nu a pierdut definitiv busola. Dar, deoarece refuză să vadă, el se crede inconjurat de umbre ameninţătoare. Acoperindu-şi chipul el pierde totul şi devine sărac. Dacă ar deschide ochii s-ar descoperi impărat. Credeţi că aţi decăzut? Vă invit să vă recăpătaţi majestatea, să ieşiţi din visul vostru urat. Infrangerea voastră se poate transforma in victorie, căderea voastră in renaştere, moartea voastră in viaţa eternă. Dar mai intai acceptaţi-mi dragostea. Este tot ceea ce vă pot oferi pe aceste coline liniştite. Doresc să vă ofer ceea ce Divinul a revărsat in mine. Vreau să vă dau tot. Cu cat dau mai mult, cu atata primesc mai mult! Nu este minunat? 

      Adevărata bogăţie creşte atunci cand o imparţi. Aceea care se micşorează atunci cand o imparţi, nu este deloc o comoară. 

     Dragostea naşte dragoste şi ura naşte ură. Suntem totdeauna plătiţi cu aceeaşi monedă. Aceasta este o lege absolută. Reţineţi că trebuie să daţi ceea ce doriţi să primiţi. Să nu speraţi să obţineţi iasomie in schimbul mărăcinilor oferiţi de voi. 

   Eu vă deschid inima, deschideţi-mi-o şi voi pe a voastră, pentru ca intalnirea şi fuziunea să poată avea loc. Atunci, acel ceva care depăşeşte cu mult cuvintele, işi va croi drum intre noi. Astfel se pot face auzite multe lucruri ascunse şi poate fi citit tot ceea ce este scris printre randuri. Cuvintele sunt tragic de insuficiente, dar dacă ascultaţi in linişte, cu mentalul redus la tăcere, ele vă vor vorbi cu putere.

       Aceasta inseamnă să asculţi cu inima.

Cu drag,  
www_edy@yahoo.com

========================================

Legile Informatiei

1.  Informatia pe care o ai, nu este cea pe care o doresti;

2. Informatia pe care o doresti, nu este cea de care ai nevoie;

3. Informatia de care ai nevoie, nu este cea pe care o poti obtine;

4. Iformatia pe care o poti obtine, costa mai mult decat poti sa platesti;

5. Informatia se transmite mai repede celor care au mai putina nevoie de ea;